E cod portocaliu de caldura. Sunt 40 de
grade la umbra. Ai nevoie de hidratare, trebuie sa bei lichide, mai
ales daca esti pe drum, prin autobuze de 7 ore.
Asa eram eu ieri, cand am ajuns in zona
Unirii, fix in toiul caldurii tropicale. Banii de buzunar ii
cheltuisem deja pe diverese xeroxuri (btw, pe vremea mea maica, la
xerox te duceai cu monezile, acum te duci cu zecile de roni daca nu
bati drumul pana la metroul de la Unirii) in zona posh din nord, unde
tragi cu tunul sa gasesti un indicator catre CASMB. Dar asta e alta
poveste, al articol.
Inapoi la ce ne doare, stateam in
intersectie si dam ochii roata dupa un butic cu sucuri. Vad unul
maricel si ma duc, cu cardul bancar sa imi iau ceva de baut.
Nu se poate plati cu cardul!
Alt butic, aceasi poveste. Dupa 30 de
minute deja blestemam toate bancile din lume si tot sistemul de
carduri – aveam bani, dar nu puteam sa ii folosesc la plata!
Pentru cine intreaba, la Mec si KFC
erau cozi d-alea ca pe vremuri, de nu intra nici musca intre
“codisti”, deci nu erau afacere.
Last resort: scoatem banii de la un
ATM. Bun, caut ATM, gasesc, ma chiorasc din cauza soarelui sa
bunghesc ce scrie pe ecran si constat ca nu merge. Alt ATM, scos din
functiune. Deci nu pot sa scot banii...
Poate merge la banca? Ei na! Dupa un
periplu la trei banci imi venea sa practic lupte de strada cu tipele
din spatele ghiseurilor care imi livrau placa: “Nu se pot scoate
banii de pe card in banca, aici avem lucruri mai importante de
facut!”
Pe cuvantul meu ca ti-as oferi un sejur
inapoi in viscerele maica-tii daca nu as avea gatul prea uscat ca sa
mai pot verbaliza ce am in minte!
Poate merge la un restaurant?
Intru, “aveti plata prin card?”,
“avem!”, “super, un suc va rog!, “se vand doar celor care
servesc la noi!”. Pai servesc sucul! Da nu merge, trebuie sa mananc
cel putin un fel principal ca sa-mi dea un suc. Cum nu aveam pofta de
sarmale ori mici, ca muream acolo de sete, incerc in alta parte. Alt
restaurant, aceasi poveste.
Trec pe langa alta banca si zic sa mai
fac o incercare, dar providenta mi-a scos in cale salvarea!!!! Un
dozator de apa!!! Plin cu apa rece!!!! IUUUPIIII!!!
….
NUUU PIIII.... nu are pahare. Dar sunt
intr-o unitate publica, pot sa cer un pahar de plastic, nu? Poate in
strainatate, fiindca la noi, functionara de la banca a fost mai mult
decat oripilata de cererea mea: “Da ce, credeti ca apa este pentru
toata lumea care intra?”.
Norocul ei ca bidonul de la dozatorul
de apa este prea greu pentru mine, ca precis ar fi avut o fantana in
cap pentru asa raspuns.
Dupa mult chin, contemplam cardul cu
bani pe el si ma uitam cu jind la tonetele de inghetata si la
magazinele unde se vindeau pe rupte sucuri reeeeeci. Intorc capul si
vad o reclama: “Capitala europeana....”
Providenta are haz, ce sa zic!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu