Nu cred in minuni... Cred in minuni!

Nu cred in miracole. Nu cred in icoane care plang ori obiecte care se misca prin biserica in mod miraculos. Nu cred in moastele frecate cu chiloti si scuipate bine de toti enoriasii amatori de primit lucruri moca.

Dar cred in minunile adevarate. Iar luni am realizat ca aceste minuni adevarate sunt langa noi. Cum poti sa denumesti un om care nu mai avea nici o sansa de supravietuire iar acum rade, vorbeste si munceste? O minune! Un Lazar!

Cum poti sa denumesti gandul care i-a tinut in casa pe doi oameni care trebuiau sa fie in Colectiv in acea noapte? O minune!

Nu exista putere controlata de noi, oamenii, care sa poata sa-ti dea forta de a te trezi dintr-o coma potential fatala si sa functionezi ca un om normal dupa cateva luni. Da, exista medici, aparate si proceduri, dar uneori toate dau gres si totul se termina sub pamant. Insa acei cativa care trec peste scoruri de 6 sau 3 sunt cu adevarat minuni.

Atunci cand inima te indeamna sa pleci de acasa, dar un gand, un simplu “mai bine stau acasa azi” te tine intre patru pereti, in siguranta, este actiunea unei forte pe care noi, crestinii, o numim Dumnezeu. Iar rezultatul este o minune.

Da, luni am fost langa patru minuni adevarate. I-am vazut vorbind, razand si m-am bucurat de compania lor. Astea sunt minunile adevarate, cele care merg printre noi si isi continua viata datorita unor forte inexplicabile!

Nu mai credeti in icoane care plang cu lacrimi de glicerina! Credeti in minunile vii de langa voi!

Facerea de bine miroase a ranced

Ati auzit de baietii destepti care se ocupa de programul Uleiosul? Oamenii astia, vreo 2-3 la numar, aduna ulei folosit si salveaza mediul. Ii poate cunoaste toata lumea daca acceseaza siteul lor, cu acelasi nume. Frumos, pana aici.

Si nobil si bla, bla, toate cele.

Dar ce fac ei cu uleiul folosit? Unde il duc? Cat costa serviciul de colectare?

Spiritul antreprenorial este strong cu romanul, asa ca prima impresie este ca baietii au un fel societate caritabila, menita sa salveze mediul de litri intregi de ulei ars, folosit de gospodine ori de shaormerii la prajit cartofi, este clar falsa! Stai un pic si gandeste-te: de ce sa faca un roman ceva GRATIS? De ce sa munceasca un roman GRATIS? De ce sa ajute un roman GRATIS?

Pai, nu e gratis! Baietii destepti fug si aduna uleiul folosit din toata capitala, gratis, fac pe “bunul samaritean” fata de toata lumea, mai ales de presa, in special de fauna din Kanal D, apoi VAND uleiul catre tari straine.

Da, il VAND! Iar tarile respective il filtreaza si il folosesc drept combustibil bio.

Hai un pas in spate, sa revedem pictura de ansamblu.

Romanii cumpara ulei, il folosesc la prajit, ii suna pe baietii destepti de la Uleiosul, ei vin sa il colecteze, apoi il vand in strainatate, unde uleiul ajunge carburant ecologic.

Adica pierdem de doua ori: o data cand gospodina ii da GRATIS uleiul baiatului destept, o data cand pierdem sansa de a ne produce combustibil ecologic din uleiul folosit.

Unde-i caritatea in proiectul Uleiosul? Ascunsa bine, incuiata si cheia de mult topita in focul maratonului dupa bani! Baietii destepti care aduna uleiul nu o fac degeaba, cum vor sa dea impresia si nici nu au vreo grija pentru mediul inconjurator, cum declara in toata presa de zor. Daca erau atat de atasati de mediul inconjurator pastrau uleiul si il transformau in combustibil ecologic pentru Romania, nu pentru straini.

Inainte sa te grabesti sa ii suni pe astia, sa-ti colecteze uleiul folosit gandeste-te bine daca vrei sa bagi bani in buzunarele lor si daca vrei sa salvezi mediul inconjurator din tarile straine. Daca avantajele pe care le ai din aceasta poveste merita sa colectezi si sa donezi uleiul, go ahead!

Soc in lumea crestina! In plin sezon de pupat moaste apar “sfintii de silicon”

Soc si groaza pentru crestinii aflati in plin sezon de supt, pupat si scuipat moaste: cercetatorii britanici au inventat moastele din silicon. Acestea arata si se imbiba cu saliva la fel ca moastele originale. Singura diferenta o constituie faptul ca siliconul respinge o parte dintre streptococi.

Astfel, pe un set de moaste originale, pupate in medie de 3500 de credinciosi romani se gasesc toate tipurile de streptococi cunoscuti la ora actuala in lume, in numar de cateva sute, plus cateva specii inca necunoscute cercetatorilor. Prin comparatie, pe “sfintii de silicon” se pot gasi doar cantitati mari de tanin, provenit de la vinul de impartasanie consumat de enoriasi si botox, provenit de la parasutele care au confundat baia lui Leo de la Strehaia cu biserica, ambele avand la usa o coada lunga de persoane care isi dau check-in si isi fac selfie cu botic.

Ramanand in zona noutatilor legate de moaste, avem si o stire 100% romaneasca: s-a anuntat deschiderea bisericilor cu moaste traditionale din Marginimea Sibiului. 100% bio, acestea sunt cu doua marimi mai mici decat cele netraditionale, iar pentru a fi siguri de veridicitatea acestora credinciosii pupatori trebuie doar sa ridice patrafirul care le acopera si sa caute marca “Made in China”.

Singurul mod in care pelerinii pupatori de moaste se pot apara de pupatul “sfintilor de silicon” este sa mearga la serviciu.